„Rămânând dominată de Moscova şi după independenţă, Republica Moldova a ajuns cea mai săracă ţară din Europa, departe de integrarea în UE, NATO şi România. Acel nucleu românofob din primul legislativ, completat permanent cu lacheii mai tineri ai Kremlinului, au condus neîntrerupt Basarabia”. Este opinia ziaristului şi omului politic Alecu Reniţă, deputat în primul Parlament, solicitat de IPN să se expună asupra situaţiei de astăzi din Republica Moldova, la 28 de ani de la proclamarea independenţei.
Alecu Reniţă îşi aminteşte că, pe cale paşnică şi legală, deputaţii români din primul Parlament urmau să scoată Moldova din închisoarea imperială. „Primul Parlament avea vocaţia istoriei şi mai avea o pleiadă de deputaţi de aur, care s-ar fi dus pe rug pentru idealul naţional”. „În zilele când disperarea se lăsa ca o pâclă otrăvită peste confruntările acerbe din plenul şedinţei de la etajul şapte, iar haitele şovine şi cozile de topor nu încetau să ne sfâşie pentru crezul nostru neclintit, aplicam arma secretă – cântam imnul „Deşteaptă-te, Române!”, îşi aminteşte ex-deputatul.
În opinia sa, „nu poţi să vorbeşti de primul Parlament fără să pomeneşti de cozile de topor şi de deputaţii rusofili”. „Adevărul e că ei au făcut parte din primul legislativ, dar nu au reprezentat niciodată aspiraţiile Basarabiei româneşti”. „Ar fi stupid să-i aruncăm din memorie. Ei sunt vii, iar sămânţa lor nu a dispărut. Ei au fost şi au rămas prezenţi în posturile-cheie şi în toate guvernările de la Independenţă încoace”, spune Alecu Reniţă.
Alecu Reniţă regretă că, timp de trei decenii, nu a apărut nicio monografie ştiinţifică sau studiu despre rolul şi contribuţia primului Parlament la decomunizarea Moldovei sovietice şi renaşterea naţională. În schimb, spune ex-deputatul, atacurile murdare au devenit norma de raportare a guvernărilor post-independenţă faţă de deputaţii din acel legislativ neordinar.
„Nu e întâmplător că şi peste un sfert de veac, ei îşi continue misiunea – atacă pervers intelectualitatea şi elita românească din Basarabia, se opintesc să-i compromită pe luptătorii pentru reîntregirea naţiunii române şi se simt fericiţi să se gudure şi să-l slujească pe „antioligarhul” Dodon”, afirmă Alecu Reniţă.
---
La 27 august 1991, acum 28 de ani, Parlamentul Republicii Moldova adopta Declaraţia de Independenţă, document semnat de 278 de deputaţi. Acest act fondator este marcat în fiecare an ca Ziua Independenţei. Declaraţia originală a ars în timpul protestelor din 2009 la Chişinău, dar a fost refăcută în 2010.
În opinia sa, „nu poţi să vorbeşti de primul Parlament fără să pomeneşti de cozile de topor şi de deputaţii rusofili”. „Adevărul e că ei au făcut parte din primul legislativ, dar nu au reprezentat niciodată aspiraţiile Basarabiei româneşti”. „Ar fi stupid să-i aruncăm din memorie. Ei sunt vii, iar sămânţa lor nu a dispărut. Ei au fost şi au rămas prezenţi în posturile-cheie şi în toate guvernările de la Independenţă încoace”, spune Alecu Reniţă.
Alecu Reniţă regretă că, timp de trei decenii, nu a apărut nicio monografie ştiinţifică sau studiu despre rolul şi contribuţia primului Parlament la decomunizarea Moldovei sovietice şi renaşterea naţională. În schimb, spune ex-deputatul, atacurile murdare au devenit norma de raportare a guvernărilor post-independenţă faţă de deputaţii din acel legislativ neordinar.
„Nu e întâmplător că şi peste un sfert de veac, ei îşi continue misiunea – atacă pervers intelectualitatea şi elita românească din Basarabia, se opintesc să-i compromită pe luptătorii pentru reîntregirea naţiunii române şi se simt fericiţi să se gudure şi să-l slujească pe „antioligarhul” Dodon”, afirmă Alecu Reniţă.
---
La 27 august 1991, acum 28 de ani, Parlamentul Republicii Moldova adopta Declaraţia de Independenţă, document semnat de 278 de deputaţi. Acest act fondator este marcat în fiecare an ca Ziua Independenţei. Declaraţia originală a ars în timpul protestelor din 2009 la Chişinău, dar a fost refăcută în 2010.
