Rugăciunea a fost înălţată către Dumnezeu cu ocazia împlinirii a optsprezece ani de la admiterea în legalitate de către statul R. Moldova, în 2002, a Mitropoliei Basarabiei.

În cuvântul său, PS Antonie a vorbit despre lupta clericilor şi a credincioşilor Mitropoliei Basarabiei pentru drepturile lor şi a amintit despre prigoanele şi umilinţele îndurate de susţinătorii Mitropoliei Basarabiei din partea autorităţilor de stat şi a reprezentanţilor locali ai Patriarhiei Ruse.
PS Antonie a adus mulţumiri IPS Mitropolit şi Exarh Petru, clericilor care l-au urmat, credincioşilor care cu hotărâre i-au susţinut pe mitropolit şi pe preoţii lor şi domnului Vlad Cubreacov, care printr-o implicare exemplară a făcut ca Mitropolia Basarabiei să iasă învingătoare din lupta dusă, timp de zece ani, cu statul R. Moldova şi structura locală a Patriarhiei Moscovei, condusă de Mitropolitul Vladimir.

Istoric: Mitropolia Basarabiei este o biserică ortodoxă autonomă, de stil vechi, în cadrul Patriarhiei Române, reactivată pe 14 septembrie 1992. Mitropolia Basarabiei este recunoscută oficial drept succesoare spirituală, canonică, istorică a Mitropoliei Basarabiei care a funcţionat până în anul 1944 inclusiv. Prin statut, teritoriul Mitropoliei Basarabiei este cel al Republicii Moldova. În plus, în calitate de Exarh al Plaiurilor, Mitropolitul Basarabiei are jurisdicţie canonică asupra diasporei ortodoxe române din răsărit (fosta Uniune Sovietică şi diaspora Republicii Moldova).

Mitropolia Basarabiei numără 4 episcopii istorice sufragane: Arhiepiscopia Chişinăului, Episcopia de Bălţi, (fosta Episcopie a Hotinului), Episcopia Basarabiei de Sud (fosta Episcopie de Cetatea Albă şi Ismail), Episcopia Ortodoxă a Dubăsarilor şi a toată Transnistria (fosta Misiune Ortodoxă Română din Transnistria).

Mitropolia Basarabiei a fost creată dupa Marea Unire de la 1918 prin ridicarea Arhiepiscopiei de Chişinău la rangul de mitropolie. Decizia înfiinţării a fost luată în Sinodul Bisericii Ortodoxe Române din 15 noiembrie 1923. Organizarea propriu-zisa s-a făcut prin legea de organizare a BOR din 1925. Ahiepiscopul de Chisinau, Gurie Grosu, a fost ridicat la rangul de mitropolit al Basarabiei, pe 21 aprilie 1928. La acea dată, jurisdictia Mitropoliei Basarabiei cuprindea arhiepiscopia Chişinăului, episcopia Hotinului şi Episcopia Cetăţii Albe - Ismail.

În timpul ocupaţiei sovietice din 1940-1941, şi mai apoi sub regim sovietic din 1944 pana în 1992, Mitropolia Basarabiei şi-a încetat activitatea, fiind înlocuită cu structură necanonică - Eparhia Chişinăului, sub autoritatea Patriarhiei Moscovei şi a întregii Rusii. Biserica Ortodoxă Română (BOR) nu a recunoscut niciodată trecerea Basarabiei sub autoritatea canonică Patriarhiei Ruse.

Ca raspuns la cererile adunării eparhiale din 14 septembrie 1992, Sinodul BOR din 19 decembrie 1992 a hotărât reactivarea Mitropoliei Basarabiei. Petru Paduraru, fostul episcop de Bălţi al Mitropoliei Chişinăului a devenit mai întâi locţiitor, şi mai apoi, din octombrie 1995, mitropolit al Basarabiei şi Exarh al Plaiurilor, cu drept de jurisdicţie extrateritorială asupra românilor ortodocşi din diaspora de răsărit.

Mitropolia Basarabiei a fost înregistrată oficial de guvernul Republicii Moldova la 30 iulie 2002 după zece ani de prigoană, persecuţie şi umilinţă din partea autorităţilor de stat şi a clericilor din jurisdicţia Patriarhie Ruse. Mitropolia Basarabiei s-a judecat cu statul R. Moldova în toate instanţele din ţară ajungând la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului de la Strasbourg. La Strasbourg, Mitropolia Basarabiei s-a judecat cu statul R. Moldova şi cu Mitropolia Moldovei, structura locală a Patriarhiei Moscovei. Statul R. Moldova şi Mitropolia Moldovei au pierdut în faţa Mitropoliei Basarabiei.