ACTUALITATE

80 de ani fără Basarabia: Retragerea armatei române din iunie 1940 - trupele sovietice au manifestat un comportament brutal, istorici

Acum 80 de ani, Basarabia şi nordul Bucovinei au fost anexate la URSS, fiind rupte de Europa. În iunie 1940, România a primit un ultimatum din partea URSS, prin care se cerea evacuarea administraţiei civile şi a armatei române în termen de patru zile, în caz contrar România era ameninţată cu război. Tragicul eveniment a fost discutat în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi” de la TVR MOLDOVA cu istoricii de pe ambele maluri ale Prutului.

Istoricul Ion Şişcanu susţine că evacuarea Basarabiei şi nordului Bucovinei a generat o serie de probleme, menţionând că trupele sovietice, ofiţerii, în special, instigau grupe de minoritari care ofensau, aruncau, împuşcau în direcţia trupelor române în retragere.

El spune că, potrivit celei de-a doua note informative, Basarabia, trebuia să fie evacuată pe parcursul a patru zile, la 2 iulie 1940. Având în vedere că evacuarea Basarabiei şi nordului Bucovinei a generat o serie de probleme, s-a constituit o Comisie mixtă sovieto-română, ce a activat la Odesa din 30 iunie, care a discutat multe chestiuni privind evacuarea teritoriilor româneşti, dar a discutat şi un proiect de Convenţie ce prevedea o retragere pe etape a teritoriilor româneşti şi o ofensivă, o ocupare a acestor teritorii de către Armata Roşie. Potrivit istoricului, tot la Odesa, deşi delegaţia română a mai cerut patru zile, în total opt zile, delegaţia sovietică a acceptat doar o zi, pe lângă cele patru.

„De aceea noi în manuale ştim că graniţa a fost închisă nu la 2 iulie, dar la 3 iulie 1940. Pe parcursul acestor 5 zile trebuia să se săvîrşească ocuparea teritoriilor româneşti, numai că trupele sovietice îndată ce au trecut Nistrul, unele subunităţi trecând chiar în dimineaţa zilei de 28 iunie, deşi nota ultimativă prevedea ora 13, ora Moscovei. Deja la 30 iunie trupele sovietice au ajuns la graniţă, la Sculeni şi nu doar acolo. Au închis principalele puncte de trecere în România şi au creat probleme mari în ceea ce priveşte retragerea trupelor, persoanelor civile, a convoaielor ce urmau către România”, a menţionat istoricul.

Potrivit lui, retragerea armatei române a fost foarte anevoioasă, umilitoare , din considerentul că trupele sovietice s-au comportat foarte brutal.

„Trupele sovietice, ofiţerii în special, instigau grupe de minoritari care ofensau, aruncau, împuşcau în direcţia trupelor române în retragere, au avut loc lucruri foarte urâte, înconjurau trupele în retragere şi le impuneau să lase armele, muniţia, echipamentul care îl aveau, impuneau ostaşii basarabeni din armata română să iasă în faţa trupei în retragere, să depună armele şi să plece acasă. Nu toţi s-au supus. Unii ofiţeri au opus rezistenţă. Retragerea armatei a fost foarte anevoioasă, umilitoare într-u fel, trupele sovietice s-au comportat foarte brutal. Armata Română s-a comportat civilizat, că a fost ordin să se comporte şi să retragă în deplină ordine. Înaintarea rapidă şi comportamentul trupelor sovietice a da peste cap toată această evacuare planificată, în tot spaţiul a fost un dezastru total, armata română şi instituţiile publice fiind nevoite să lase bunuri materiale, arhivele, familiile populaţia”, a spus Ion Şişcanu.

Istoricul Anatol Petrencu susţine că armata sovietică a avut un comportament similar, distrugând tot în Basarabia şi în iulie 1941.

„La retragere sovieticii au practicat tactica pământului ars, pământului pârjolit. Avem documente că au fost date instrucţiuni la liderii de partide din raioane, oraşe să evacueze în interiorul URSS tot ce pot evacua: strunguri, aparataje, toate bunurile, turme de oi, tot duse peste Nistru. Marea deosebire dintre Armata română care s-a supus ordinului şi Armata sovietică ce se retrăgea, că au fost date instrucţiuni că acele bunuri ce nu pot fi evacuate să fie distruse, aruncate în aer. Avem multe exemple când multe edificii au fost aruncate în aer de către sovietici. Avem cazuri când sovieticii au aruncat otravă în fântâni, ca să distrugă tot ce pot distruge, au făcut praf din ceea ce nu puteau evacua, au fost împuşcaţi şi deţinuţii ce nu au putut fi evacuaţi", a menţionat Anatol Petrenco.