ACTUALITATE

80 de ani de la raptul teritorial din 28 iunie 1940, când trupele sovietice au ocupat Basarabia, nordul Bucovinei şi Ţinutul Herţei

Se împlinesc 80 de ani de la raptul teritorial din 28 iunie 1940, când trupele sovietice au ocupat vechile teritorii ale Basarabiei, nordului Bucovinei şi Ţinutului Hertei, cu o populaţie de peste 4 milioane de locuitori, majoritatea etnici români. Unioniştii au marcat astăzi evenimentul cu depuneri de flori la piatra comemorativă din Piaţa Marii Adunări Naţionale şi la monumentul Trenul Durerii din scuarul Gării din Chişinău.

La 28 iunie 1940, Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa au fost ocupate de Uniunea Sovietică, după ce la 26 şi 27 iunie România a primit două ultimatumuri prin care i s-a cerut să se retragă din aceste regiuni. În caz contrar, URSS era gata să declanşeze un război împotriva României. Pretenţiile teritoriale ale URSS sunt o consecinţă a Pactului Ribentropp-Molotov şi a acordului secret prin care Germania şi Rusia şi-au împărţit sferele de influenţă. Istoricii spun că ziua de 28 iunie este una de doliu pentru Basarabia. 

ION VARTA, istoric: "La 20 iunie 1940 s-a produs cea mai mare catastrofă pe care am avut-o în istoria noastră modernă, pentru că acest act reprobabil a culminat cu crime imense, strigătoare la cer. Am avut parte de un genocid în toată regula. În acest spaţiu doar în fosta RSSM regimul sovietic de ocupaţie şi cel totalitar comunist se face vinovat de spre un milion de victime". 

Reprezenţii Mişcării Unirea au marcat evenimentul prin depuneri de flori la piatra comemorativă din Piaţa Marii Adunări Naţionale. 

DORIN CHIRTOACĂ, lider PL: "La 80 de ani de la ocupaţia din 40 noi suntem în continuare satelit al Federaţiei Ruse, dovadă parada de la Moscova, participarea militarilor noştri, încadarea noastră printre ţări precum Mongolia cu care nu aparţine de aceeaşi regiune a lumii. Nu este în regulă ca la 80 de ani după deportări şi astăzi la 80 de ani să fim sateliţi ai Federaţiei Ruse". 

De cealaltă parte, reprezentanţii Partidului Unităţii Naţionale au marcat evenimentul în faţa monumentului Trenul Durerii din scuarul Gării. Liderul PUN, istoricul Octavian Ţîcu, califică ziua de 28 iunie drept o tragedie a neamului nostru. Întrucât, odată cu ocupaţia sovietică au început şi represiunile împotriva populaţiei locale. 

OCTAVIAN ŢÎCU, lider PUN: "Asta a însemnat un proces intens de deznaţionalizare, de rusificare, de colectivizare, de represiuni şi execuţii sumare. 02. 30 a fost primul val al deportărilor care a dus peste 30 de mii de cetăţeni români în Siberia". 

În contextul zilei de 28 iunie, unioniştii au organizat şi un flashmob în faţa ambasadei Federaţiei Ruse de la Chişinău prin care au cerut Moscovei retragerea armatei de ocupaţie de pe teritoriul Republicii Moldova.