Sursa foto:TVR Moldova Vizualizari:

79 de ani de la începutul luptei pentru eliberarea ţinuturilor ocupate de ruşi în 1940

22 iunie 1941 este ziua în care România a intrat în cel de-al doilea Război Mondial pentru eliberarea ţinuturilor ocupate de ruşi din vara lui 1940. Misiunea grea a ostaşilor români era să lupte pentru recuperarea Basarabiei, Bucovinei şi Ţinutului Herţei. Pentru românii de pretutindeni această dată va rămâne în istorie ca ziua în care a început luptat pentru reîntregirea neamului. Nu de aceeaşi părere este şi preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, care a scris pe o reţea socială că astăzi este ziua în care a început ocupaţia Basarabiei.  

După începutul conflagraţiei mondiale, România a fost, pentru o perioadă, neutră. La aproape un an de la ocupaţia sovietică, însă, a intrat în război, de partea Axei. Odată cu declanşarea luptelor pentru eliberarea Basarabiei se deschidea cel mai mare şi cel mai sângeros front din cel de-al Doilea Război Mondial.

GENERALUL ION ANTONESCU, 22 iunie 1941, ora 2:00: „ Ostaşi, vă ordon: Treceţi Prutul!"

Acesta a fost ordinul dat Armatei Române de generalul Ion Antonescu, pe 22 iunie 1941. Însă focul din inimile ostaşilor români era aprins de pactul Ribbentrop Moltov, din 23 august 1939, în care exista un punct adiţional secret care accentua interesul Uniunii Sovietice în Basarabia.

OTTMAR TRAŞCĂ, doctor în istorie şi specialist în relaţiile româno-germane: „Ca urmare în iunie 1940, moment în care Germania era ocupată pe frontal de Vest, Stalin a înaintat acele celebre şi binecunoscute ultimatumuri sovietice către România din 26-27 iunie 1940, prin care România a fost nevoită practic să cedeze Uniunii Sovietice sub ameninţarea utilizării forţei, de către Kremlin, Basarabia şi Bucovina de Nord, şi o parte din ţinutul Herţa. Evident, România a fost nevoită să accepte inclusiv la sfatul Germaniei această cedare”.

ION VARTA, istoric: „Trebuie să amintim în acest context că acest an de ocupaţie sovietică a fost de fapt un calvar continuu pentru populaţia majoritară, pentru acest teritoriu de la est de Prut, dar pentru că toţi au avut de suferit de pe urma acestor neaveniţi, care au impus un alt mod de convieţuire socială, care s-au dedat la acte reprobabile, începând cu asasinările în masă, care au terminat cu deportările in Siberia”.

Începea Operaţiunea cu numele de cod Barbarossa, care era menită să lichideze Uniunea Sovietică şi regimul comunist, ce asuprea şi populaţia română din Basarabia.

OTTMAR TRAŞCĂ, doctor în istorie şi specialist în relaţiile româno-germane: „România când a intrat în război, alături de Germania nazistă împotriva Uniunii Sovietice, după cum spuneam a avut anumite obiective pe care le-a urmărit şi anume: în planul apropiat recuperarea teritoriilor pierdute în favoarea Uniunii Sovietice, respectiv Basarabia şi Bucovina de Nord, dar nu numai. Ştim foarte bine că România pierduse şi în favorea Ungariei, Transilvania de Nord în urma celui de-al doilea arbitraj de la Viena, din 1940. Ori convigerea lui Antonescu a fost că mergând alături de Germania, chiar si dincolo de Nistru, le îl va convinge pe Hitler să restituie României Transilvania de Nord. A fost o iluzie pe care românii au plătit-o extrem de scump”.

În timp au existat mai multe voci pro-ruse care au condamnat evenimentele din iunie 1941 şi au catalogat acţiunile armatei române drept un act de agresiune împotriva propriului popor. Istoricii, însă, văd altfel aceste evenimente.

ION VARTA, istoric: „Lucrurile care s-au constituit ca urmare a acestei eliberări au fost benefice pentru majoritatea minoritară pentru românii basarabeni, herţeni şi bucovineni încât tuturor cărora li s-au luat bunurile printr-o cale banditească prin acea zisa lege a naţionalizării când au fost expropriaţi de toate bunurile agoniste în urma unei munci cinstite prestate toate aceste bunuri au fost restituite s-a restabilit pacea şi liniştea. Situaţia era incomparabilă cu până la 22 iunie 41 în aceste teritorii întrucât a fost instituită liniştea ordinea şi pacea”.

Pentru români, această dată va rămâne mereu în istorie ca ziua în care a început lupta pentru reîntregirea neamului.

OTTMAR TRAŞCĂ, doctor roman în istorie şi specialist în relaţiile româno-germane: „Evenimentele consumate între 1939, Pactul Molotov Ribentrop, şi 44 au marcat profund destinul românilor atât din Basarabia cât şi din Bucovina un destin care este vizibil, un destin care este marcat un destin nefericit care este vizibil şi în prezent, aş spune doar că istoria nu se opreşte la această perioadă, istoria îşi va spune la un moment dat cuvântul şi cred că mai devreme sau mai tâziu ne vom reuni.
Similare
RECOMANDĂRI