Au pornit în căutarea dreptăţii, dar au găsit trădare şi violenţă. Sunt 11 ani de când protestul paşnic de pe 7 aprilie 2009 s-a transformat într-o tragedie naţională. 11 ani de întrebări fără răspunsuri şi crime fără condamnaţi. În contextul comemorării victimelor de atunci, mai multe organizaţii ce luptă pentru apărarea drepturilor omului au semnat un apel comun în care cer ca vinovaţii să fie aduşi în faţa justiţiei.
La 11 ani de la violenţele din 7 aprilie 2009, niciun demnitar din Republica Moldova nu şi-a adus aminte de această zi neagră din istoria recentă a ţării. Doar membrii Platformei DA au depus flori şi lumânări la piata comemorativă din PMAN iar Mişcarea Politică Unirea a cerut ca cei care au dat ordinele ilegale de atunci să fie traşi la răspundere.
La fel şi organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului, printre care Amnesty International Moldova, Promo LEX sau Ambasada Drepturilor Omului, care consideră că dosarul "7 aprilie 2009" este unul eşuat şi susţin că toate persoanele cu funcţie de răspundere din acea perioadă au fost achitate sau scoase de sub urmărire penală, iar torţionarii au scăpat basma curată.
„Considerăm că organele de urmărire penală şi ale procuraturii nu au depus eforturile necesare pentru aducerea în faţa justiţiei a celor responsabili, iar ca efect instanţele de judecată nu i-au condamnat din varii motive”, scrie Amnesty International Moldova.
Procuratura Generală a menţionat, pentru TVR MOLDOVA, că anul acesta nu a actualizat informaţiile privind numărul total de dosare ce vizează data de 7 aprilie 2009. Amnesty International Moldova spune, însă, că Procuratura a înregistrat şi examinat 108 sesizări cu privire la abuzuri comise de factori de decizie şi ofiţeri de poliţie.
În 71 de cazuri au fost pornite dosare penale, dintre care 42 pentru tortură şi 19 pentru exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat Republica Moldova în 8 cauze referitoare la dosarul 7 aprilie 2009, iar alte peste 40 de cereri sunt în curs de examinare.
Organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului cer autorităţilor să publice informaţiile privind funcţionarii de stat asupra cărora planează suspiciuni privind violenţe comise în timpul evenimentelor din aprilie 2009. Ele mai cer conducerii statului să prezinte scuze publice, faţă de fiecare cetăţean care a suferit atunci, direct sau indirect.
Acum 11 ani, nemulţumiţi de rezultatele alegrilor parlamentare, mii de tineri au ieşit în centrul Chişinăului. Protestul paşnic s-a transformat, însă, într-un adevărat câmp de luptă. Clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei au fost devastate şi incendiate. Cel puţin o persoană a murit şi sute de protestatari au fost reţinuţi şi torturaţi în comisariatele de poliţie.
La fel şi organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului, printre care Amnesty International Moldova, Promo LEX sau Ambasada Drepturilor Omului, care consideră că dosarul "7 aprilie 2009" este unul eşuat şi susţin că toate persoanele cu funcţie de răspundere din acea perioadă au fost achitate sau scoase de sub urmărire penală, iar torţionarii au scăpat basma curată.
„Considerăm că organele de urmărire penală şi ale procuraturii nu au depus eforturile necesare pentru aducerea în faţa justiţiei a celor responsabili, iar ca efect instanţele de judecată nu i-au condamnat din varii motive”, scrie Amnesty International Moldova.
Procuratura Generală a menţionat, pentru TVR MOLDOVA, că anul acesta nu a actualizat informaţiile privind numărul total de dosare ce vizează data de 7 aprilie 2009. Amnesty International Moldova spune, însă, că Procuratura a înregistrat şi examinat 108 sesizări cu privire la abuzuri comise de factori de decizie şi ofiţeri de poliţie.
În 71 de cazuri au fost pornite dosare penale, dintre care 42 pentru tortură şi 19 pentru exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu. Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a condamnat Republica Moldova în 8 cauze referitoare la dosarul 7 aprilie 2009, iar alte peste 40 de cereri sunt în curs de examinare.
Organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului cer autorităţilor să publice informaţiile privind funcţionarii de stat asupra cărora planează suspiciuni privind violenţe comise în timpul evenimentelor din aprilie 2009. Ele mai cer conducerii statului să prezinte scuze publice, faţă de fiecare cetăţean care a suferit atunci, direct sau indirect.
Acum 11 ani, nemulţumiţi de rezultatele alegrilor parlamentare, mii de tineri au ieşit în centrul Chişinăului. Protestul paşnic s-a transformat, însă, într-un adevărat câmp de luptă. Clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei au fost devastate şi incendiate. Cel puţin o persoană a murit şi sute de protestatari au fost reţinuţi şi torturaţi în comisariatele de poliţie.
