Data de 23 august are o valoare simbolică şi a fost aleasă pentru a aminti de Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat în 1939, document care a avut drept consecinţe izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial precum şi deportarea, torturarea şi asasinarea a zeci de milioane de persoane aflate sub regimuri totalitare. Deşi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial a marcat înfrângerea regimului nazist, pentru mai multe popoare europene suferinţele au continuat, sub alte regimuri totalitare, potrivit https://ec.europa.eu.

În acest an, manifestările ce marchează Ziua europeană a comemorării victimelor regimurilor totalitare au loc la Varşovia, în perioada 23-24 august, după cum menţionează Reţeaua Europeană Memorie şi Solidaritate (REMS), pe site-ul său https://enrs.eu/august23.

Având în vedere faptul că în 2019, se împlinesc 80 de ani de la semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov, Reţeaua Europeană Memorie şi Solidaritate şi Muzeul dedicat celui de-al Doilea Război Mondial organizează la Gdansk, conferinţa academică "Pact pentru Război. Înţelegerea secretă Hitler-Stalin 23 August 1939 din perspectiva celor 80 de ani de la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial". Printre participanţi se numără istorici şi experţi ai instituţiilor muzeale din SUA, Marea Britanie, Polonia, Germania, Lituania, Letonia, Estonia, Finlanda, România, Republica Moldova şi Ucraina.

Ziua europeană a comemorării victimelor regimurilor totalitare a fost marcată oficial, pentru prima dată, în 2011, la Varşovia, în Polonia. Cu acest prilej, a fost adoptată şi Declaraţia de la Varşovia, prin care statele s-au angajat să amintească mereu despre consecinţele devastatoare ale regimurilor totalitare.

În 2008, Parlamentul European a declarat ca această zi să fie amintită drept "Ziua europeană a comemorării victimelor tuturor regimurilor totalitare şi autoritare, pentru a fi marcată cu demnitate şi imparţialitate", potrivit europeanmemories.net. În rezoluţia Parlamentului European, se aminteşte faptul că, în secolul XX, ţările Europei s-au confruntat cu două regimuri totalitariste - nazist şi stalinist, în timpul cărora au avut loc genocide, s-au încălcat drepturile şi libertăţile omului, au fost săvârşite crime de război şi crime împotriva umanităţii. Membrii Parlamentului European au subliniat cu acest prilej că o înţelegere comună a trecutului este necesară pentru construirea viitorului comun.

REMS este o reţea internaţională, cu peste 360 de parteneri, al cărei scop îl constituie cercetarea, documentarea şi popularizarea cunoştinţelor despre istoria Europei în secolul al XX-lea, punându-se accent mai cu seamă pe prezentarea perioadei dictaturilor, a războaielor şi a revoltelor sociale împotriva lipsei de libertate. În acest sens organizează proiecte diverse: conferinţe, workshopuri, vizite de studiu, expoziţii şi publicaţii, potrivit site-ului său. Obiectivul este de a susţine dezvoltarea unei culturi comune a memoriei europene. Statele membre sunt: Germania, Polonia, Slovacia, Ungaria şi România. Cercetători şi oameni politici din aceste ţări fac parte din conducerea REMS.

În 2013, Reţeaua Europeană Memorie şi Solidaritate s-a implicat în manifestările comemorative ale zilei şi a lansat o insignă specială pentru a păstra memoria victimelor deportărilor în masă şi a exterminărilor.

Amintim că la şedinţa de Guvern din această săptămână, Guvernul Maiei Sandu a adoptat o hotărâre prin care a declarat şi în R. Moldova 23 august drept Ziua comemorării victimelor regimurilor totalitare. Decizia însă, a nemulţumit pe preşedintele statului, Igor Dodon, care la 24 august organizează un „concert grandios” în Piaţa Marii Adunări Naţionale, marcând astfel „aniversarea a 75-a a eliberării Moldovei de fascism”.