Astăzi se împlinesc 12 ani de la protestele anticomuniste din Chişinău, ale căror punct culminant a fost 7 aprilie 2009. Protestele au început pe 6 aprilie 2009, după ce au fost anunţate rezultatele preliminare ale alegerilor parlamentare din 5 aprilie, potrivit cărora, circa 50 % din voturi i-au fost atribuite Partidului Comuniştilor din Republica Moldova.
Pe 7 aprilie 2009, mai multe zeci de mii de persoane au ieşit pe străzile Chişinăului, ca să conteste victoria comuniştilor la alegeri.
Liderii PLDM, PL şi AMN susţineau că alegerile au fost fraudate, cerând organizarea unui nou scrutin. Unii manifestanţi au pătruns în clădirea Parlamentului şi în cea a Preşedinţiei şi le-au incendiat.
În Parlament, manifestanţii au ocupat câteva birouri, iar în celelalte se baricadaseră poliţiştii. Persoanele care au pătruns în clădirea Parlamentului au aruncat în stradă o parte din mobilier şi i-au dat foc. Poliţia din capitală a intervenit, utilizând tunuri de apă şi gaze lacrimogene, la care demonstraţii au răspuns aruncând cu pietre.
Opoziţia a început negocieri cu Guvernul, în urma cărora însă, nu s-a ajuns la niciun acord, iar preşedintele Voronin a continuat să acuze organizatorii de tentativă de lovitură de stat, susţinând că are dovezi ferme că în mulţime s-ar afla şi grupări fasciste de origine română.
În timpul zilei, toate unităţile administrative au fost deconectate de la internet. Totodată, nicio pagină a presei on-line din Republica Moldova nu a putut fi accesată, iar reţeaua de telefonie mobilă a fost blocată în centrul Chişinăului.
În cursul nopţii de 7 spre 8 aprilie, poliţia a făcut uz de arme cu gloanţe oarbe şi a arestat zeci de studenţi. Pe 8 aprilie, liderii opoziţiei s-au desolidarizat de actele de vandalism şi distrugere din Chişinău, considerând că provocările au fost implementate şi organizate de comunişti pentru a deturna atenţia de la fraudarea scrutinului electoral.
Potrivit raportului Amnesty International Moldova, în timpul protestelor din aprilie 2009 poliţia a reţinut cel puţin 600 de persoane, multe dintre ele au fost maltratate în tipul arestărilor, în incinta secţiilor de poliţie. Procuratura Generală a înregistrat atunci 108 plângeri.
Totodată, Amnesty Internaţional susţine că Moldova are nevoie de o agenţie specializată în investigarea torturii, tratamentelor inumane şi degradante aplicate de către reprezentanţii organelor de drept.
În 2015, Curtea de Apel Chişinău, l-a condamnat pe fostul ministru de interene, generalul Gheorghe Papuc la 4 ani cu executare, şi pe poliţistul Ion Perju, la 10 de puşcărie, în dosarul 7 aprilie. Aceştia însă au plecat din sala de judecată înainte ca sentinţa să fie pronunţată. Aceştia sunt anunţaţi în căutare naţională, dar încă nu au fost reţinuţi.
