ACTUALITATE

10 octombrie, Ziua Mondială a Sănătăţii Mintale. Peste 45.000 de adolescenţi se sinucid în fiecare an în lume

post-img

„Să facem din îngrijirea sănătăţii mentale o realitate!” este tema din acest an a Zilei Mondiale a Sănătăţii Mintale. Pandemia de COVID-19 are un impact major asupra sănătăţii fizice şi mentale a oamenilor. Unele grupuri, inclusiv lucrătorii din domeniul sănătăţii, oamenii care trăiesc singuri şi cei cu condiţii de sănătate mentală preexistente, sunt afectaţi în mod deosebit. Pandemia a agravat şi mai mult problemele de sănătate mentală ale copiilor şi adolescenţilor . Un raport al UNICEF arată că domeniul necesită o alocare de fonduri suplimentare pentru tratarea bolilor pe care le au tinerii., relatează stiriletvr.ro.

UNICEF a publicat un raport despre sănătatea mentală a copiilor pe plan global, cu prilejul unei conferinţe internaţionale organizată la Paris şi intitulată „Mind Our Rights, Now!”. La nivel mondial, „mai mult de un adolescent din şapte cu vârste cuprinse între 10 şi 19 ani trăieşte cu o tulburare mintală diagnosticată” şi „aproape 46.000 de adolescenţi se sinucid în fiecare an, ceea ce constituie una dintre principalele cinci cauze de deces pentru această categorie de vârstă”, potrivit UNICEF.

Potrivit raportului, „doar 2% din bugetele publice alocate sănătăţii sunt destinate domeniului sănătăţii mintale pe plan global”.

Ca adulţi, avem nevoi diverse şi moduri diferite de a face faţă situaţiilor stresante. Pentru copii, este la fel. Unii copii se descurcă bine cu restricţiile şi închiderea şcolilor. Pentru alţii, este o provocare să facă faţă tuturor schimbărilor şi incertitudinii. Unii copii se vor întoarce la şcoală după ce au experimentat un anumit nivel de stres, anxietate, izolare şi durere. Este posibil ca unii să fi experimentat o violenţă crescută acasă.

Profesorii şi personalul din învăţământ sunt esenţiali în sprijinirea întoarcerii copiilor la şcoală, în special după perioada prelungită de cursuri online.

În timpul Adunării Mondiale a Sănătăţii din mai 2021, guvernele din întreaga lume au recunoscut necesitatea extinderii serviciilor de sănătate mentală de calitate la toate nivelurile. Şi unele ţări au găsit noi modalităţi de a oferi îngrijiri de sănătate mentală populaţiei lor.

Frica, îngrijorarea şi stresul sunt răspunsuri normale la ameninţări imaginare sau reale, în momente în care ne confruntăm cu incertitudine sau necunoscut. Deci, este normal şi de înţeles că oamenii se confruntă cu frica în contextul pandemiei de COVID-19.

La frica de a contracta virusul într-o pandemie cum ar fi COVID-19 se adaugă schimbările semnificative ale vieţii noastre de zi cu zi, deoarece mobilitatea noastră este restricţionată în sprijinul eforturilor de limitare şi încetinire a răspândirii virusului. Confruntaţi cu noile realităţi ale muncii de acasă, şomajul temporar, şcolarizarea la domiciliu a copiilor şi lipsa contactului fizic cu alţi membri ai familiei, cu prietenii şi colegii, este important să avem grijă de sănătatea noastră mentală şi fizică.

OMS, împreună cu partenerii, oferă îndrumări şi sfaturi în timpul pandemiei de COVID-19 pentru lucrătorii din domeniul sănătăţii, managerii unităţilor sanitare, persoanele care au grijă de copii, vârstnici, persoane izolate şi populaţiei în general, pentru a ne ajuta în păstrarea sănătăţii mentale.

Sfaturi utile

Adaptarea la un nou stil de viaţă şi gestionarea fricii de coronavirus şi a îngrijorării cu privire la persoanele apropiate, vulnerabile, sunt o provocare pentru noi toţi. Adaptarea poate fi dificilă pentru persoanele cu afecţiuni de sănătate mentală.

Din fericire, există o mulţime de lucruri pe care le putem face pentru a ne îngriji de propria sănătate mentală şi pentru a-i ajuta pe alţii care ar putea avea nevoie de sprijin şi îngrijire.

Fii informat! Ascultă sfaturile şi recomandările autorităţilor. Urmăreşte canalele de ştiri de încredere, fii la curent cu ultimele ştiri de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

Fă-ţi o rutină! Încearcă să-ţi păstrezi rutina zilnică sau crează-ţi unele noi.

Trezeşte-te şi mergi la culcare la aceleaşi ore în fiecare zi!

Ai grijă de igiena personal!

Să ai mese sănătoase şi regulate.

Fă sport regulat!

Alocă-ţi timp pentru muncă şi timp pentru odihnă!

Alocă-ţi timp pentru lucrurile care îţi plac!

Încearcă să urmăreşti cât mai puţin ştirile care te fac anxios sau te stresează!

Contactul social este important. Dacă există restricţii de deplasare, ţine legătura cu persoanele apropiate prin telefon şi online!

Limitează cantitatea de alcool pe care o bei sau nu bea deloc alcool! Evită consumul de alcool şi droguri pentru a face faţă fricii, anxietăţii, plictiselii şi izolării sociale! Consumul de alcool şi droguri te poate împiedica să iei suficiente măsuri de precauţie pentru a te proteja de noul virus, cum ar fi respectarea igienei mâinilor.

Fii conştienţi de cât timp petreci în faţa unui ecran în fiecare zi. Asigură-te că faci pauze regulate de la aceste activităţi.

În timp ce jocurile video pot fi o modalitate de relaxare, poate fi tentant să petreci mult mai mult timp cu ele decât de obicei atunci când eşti acasă pentru perioade lungi. Asigură-te că păstrezi echilibrul corect cu activităţile off-line în rutina zilnică.

Foloseşte-ţi conturile de social media pentru a promova poveşti pozitive şi pline de speranţă. Corectează dezinformarea oriunde o vedeţi!

Dacă poţi, oferă sprijin persoanelor care ar putea avea nevoie de el, cum ar fi să le faci cumpărăturile.

Susţine lucrătorii din domeniul sanitar. Profită de oportunităţile mediului online şi mulţumeşte-le!

Frica este o reacţie normală în situaţii de incertitudine. Dar uneori frica este exprimată în moduri care dăunează celorlalţi oameni.

Ţine minte!

Fii bun! Nu discrimina oamenii din cauza temerilor tale legate de COVID-19.

Nu discrimina persoanele despre care credezi că ar putea avea coronavirus.

Nu discrimina lucrătorii din domeniul sanitar. Ei merită respectul şi recunoştinţa noastră.

COVID-19 a afectat oameni din multe ţări. Nu-l atribui unui anumit grup!