Apelul Academiei de Ştiinţe a Moldovei cu privire la introducerea glotonimului "Limba română" în Constituţie rămâne deocamdată fără răspuns. Iniţiativa nu poate deveni şi lege pentru că în Parlamentul de la Chişinău, nu sunt destui deputaţi care o susţin. Mai mult, pentru modificarea legii supreme e nevoie de o majoritate parlamentară constituţională de care nu dispune Partidul Acţiune şi Solidaritate. Deputaţii PAS spun că subiectul este sensibil şi trebuie tratat cu maximă atenţie pentru a nu provoca o scindare în societate. De cealaltă parte, Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor se împotriveşte categoric acestei iniţiative. Aşa că disputele legate de denumirea limbii, continuă până astăzi, la aproape 32 de ani de la adoptarea ei ca limbă de stat şi revenirea la alfabetul latin.
Deputaţii PAS spun că examinează subiectul cu privire la introducerea glotonimului "limba română" în articolul 13 din Constituţie, în care e stipulată denumirea de "limbă moldovenească". Totuşi, ei nu vor să înainteze în Legislativ un asemenea proiect de lege atât timp, cât nu au o majoritate constituţională.
IGOR GROSU, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova:„Sigur că aceste lucru se impune, este necesar, nu înainte de a ne asigura că avem voturi. Din moment ce o să avem voturi, venim şi cu această iniţiativă. Nu vreau, pur şi simplu, să bifez că am încercat şi dom'le am încercat. Dacă ne pornim într-o acţiune, trebuie să avem certitudinea că învingem.”
LILIAN CARP, deputat PAS: „Va fi posibil acest lucru când vom avea 67 de voturi. Va veni şi timpul în viitorul apropiat când această problemă va fi rezolvată. Eu sper să avem lume raţională în actualul parlament încât să aducem limba română la ea acasă şi în Constituţia Republicii Moldova.”
VERONICA ROŞCA, deputat PAS: „Atât timp cât se solicită o majoritate constituţională pentru această modificare, ar trebui să ne aşezăm şi să discutăm şi apoi să facem promisiuni populiste.”
De cealaltă parte, deputaţii opoziţiei din Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor se opun categoric introducerii glotonimului "limba română" în Constituţie şi chiar se revoltă faţă de această iniţiativă a comunităţii academice.
PETRU BURDUJA, deputat Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor: „Academia de Ştiinţe trebuie să mai lucreze la acest capitol. Sunteţi impotrivă? Eu sunt pentru ca limba vorbită de cetăţeni să fie limba maternă, a mamei care ne-a învăţat.”
VLAD BATRÎNCEA, deputat Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor: „Eu vorbesc în confimitate cu constituţia – "limba moldovenească". Mama mea şi buneii mei de la Dubăsari o numeau moldovenească şi pe mine nimeni nu m-a convins că ea nu mai există în Republica Moldova.”
Totuşi, cei de la Partidul Acţiune şi Solidaritate promit că vor încerca să găsească numărul de voturi necesar pentru a modifica legea supremă.
VLADIMIR BOLEA, deputat PAS: „O să conteze nivelul lor de studii, ce şcoală au făcut, cum au învăţat la şocală. Credeţi că e posibil acest lucru în condiţii în care mulţi deputaţi din alte fracţiuni nu cunosc limba română şi vorbesc doar în rusă? Sperăm să mai găsim 4 care cunosc româna.”
În schimb, deputaţii fracţiunii ŞOR sunt indecişi.
MARINA TAUBER, deputat Partidul ŞOR: „Poziţia partidului ŞOR este că sunt mai multe probleme importante care trenuie soluţionate acum şi probabil denumirea limbii nu e cel mai important lucru. Totodată, cum consideră cetăţenii. Noi mereu ne aliniem poziţiei cetăţenilor. Cum ei spun, aşa şi facem.”
Până în momentul în care se vor găsi voturile necesare pentru schimbarea Constituţiei, parlamentarii PAS spun că pregătesc alte acţiuni pentru ca limba română să fie învăţată de cei care încă nu o cunosc.
LILIANA NICOLĂESCU-ONOFREI, deputat PAS: „Lucrăm la un program naţional pentru facilitarea studierii limbii române şi pe mine mă bucură mult că există solicitări, în special, din zona de sud – Găgăuzia, Taraclia.”
Datele ultimului recensământ al populaţiei făcut în 2014, arată că aproape 78 la sută dintre cetăţenii Republicii Moldova spun că vorbesc limba română. În 2013, Curtea Constituţională a adus claritate în acest caz şi a stabilit că limba de stat a Republicii Moldova este limba română pentru că anume această denumire e prevăzută în Declaraţia de Independenţă, act care e mai presus decât Constituţia.
IGOR GROSU, preşedintele Parlamentului Republicii Moldova:„Sigur că aceste lucru se impune, este necesar, nu înainte de a ne asigura că avem voturi. Din moment ce o să avem voturi, venim şi cu această iniţiativă. Nu vreau, pur şi simplu, să bifez că am încercat şi dom'le am încercat. Dacă ne pornim într-o acţiune, trebuie să avem certitudinea că învingem.”
LILIAN CARP, deputat PAS: „Va fi posibil acest lucru când vom avea 67 de voturi. Va veni şi timpul în viitorul apropiat când această problemă va fi rezolvată. Eu sper să avem lume raţională în actualul parlament încât să aducem limba română la ea acasă şi în Constituţia Republicii Moldova.”
VERONICA ROŞCA, deputat PAS: „Atât timp cât se solicită o majoritate constituţională pentru această modificare, ar trebui să ne aşezăm şi să discutăm şi apoi să facem promisiuni populiste.”
De cealaltă parte, deputaţii opoziţiei din Blocului Comuniştilor şi Socialiştilor se opun categoric introducerii glotonimului "limba română" în Constituţie şi chiar se revoltă faţă de această iniţiativă a comunităţii academice.
PETRU BURDUJA, deputat Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor: „Academia de Ştiinţe trebuie să mai lucreze la acest capitol. Sunteţi impotrivă? Eu sunt pentru ca limba vorbită de cetăţeni să fie limba maternă, a mamei care ne-a învăţat.”
VLAD BATRÎNCEA, deputat Blocul Comuniştilor şi Socialiştilor: „Eu vorbesc în confimitate cu constituţia – "limba moldovenească". Mama mea şi buneii mei de la Dubăsari o numeau moldovenească şi pe mine nimeni nu m-a convins că ea nu mai există în Republica Moldova.”
Totuşi, cei de la Partidul Acţiune şi Solidaritate promit că vor încerca să găsească numărul de voturi necesar pentru a modifica legea supremă.
VLADIMIR BOLEA, deputat PAS: „O să conteze nivelul lor de studii, ce şcoală au făcut, cum au învăţat la şocală. Credeţi că e posibil acest lucru în condiţii în care mulţi deputaţi din alte fracţiuni nu cunosc limba română şi vorbesc doar în rusă? Sperăm să mai găsim 4 care cunosc româna.”
În schimb, deputaţii fracţiunii ŞOR sunt indecişi.
MARINA TAUBER, deputat Partidul ŞOR: „Poziţia partidului ŞOR este că sunt mai multe probleme importante care trenuie soluţionate acum şi probabil denumirea limbii nu e cel mai important lucru. Totodată, cum consideră cetăţenii. Noi mereu ne aliniem poziţiei cetăţenilor. Cum ei spun, aşa şi facem.”
Până în momentul în care se vor găsi voturile necesare pentru schimbarea Constituţiei, parlamentarii PAS spun că pregătesc alte acţiuni pentru ca limba română să fie învăţată de cei care încă nu o cunosc.
LILIANA NICOLĂESCU-ONOFREI, deputat PAS: „Lucrăm la un program naţional pentru facilitarea studierii limbii române şi pe mine mă bucură mult că există solicitări, în special, din zona de sud – Găgăuzia, Taraclia.”
Datele ultimului recensământ al populaţiei făcut în 2014, arată că aproape 78 la sută dintre cetăţenii Republicii Moldova spun că vorbesc limba română. În 2013, Curtea Constituţională a adus claritate în acest caz şi a stabilit că limba de stat a Republicii Moldova este limba română pentru că anume această denumire e prevăzută în Declaraţia de Independenţă, act care e mai presus decât Constituţia.
