Istoria actualului imn al României nu este lipsită de controverse, mai ales cu privire la autorul muzicii şi la locul unde a fost cântat pentru prima oară.
Imnul are la bază poemul „Răsunet", redactat şi publicat în timpul Revoluţiei din 1848. Acest text a fost pus pe note în ziua în care autorul l-a recitat câtorva prieteni braşoveni, fiind cântat pentru prima oară la Braşov, într-o grădină din Şchei, şi nu la data de 29 iulie 1848, la Râmnicu Vâlcea, cum este cunoscut, după cum susţine Valer Rus, directorul Muzeului „Casa Mureşenilor" din Braşov.
Textul poeziei a fost scris în atmosfera de emoţie febrilă generată de Adunarea de la Blaj de pe Câmpia Libertăţii din 3/15 mai 1848. Pentru publicarea versurilor s-a dat o adevărată luptă, pentru a se înşela vigilenţa cenzurii. Şi, la 21 iunie 1848, se reuşea publicarea poeziei în numărul 25 al „Foii pentru minte, inimă şi literatură".Soţia poetului susţine că Andrei Mureşanu, împreună cu băieţi de la gimnaziul catolic din localitate şi de la şcoala primară a negustorilor români, cântau în taină pe Tâmpa „Deşteaptă-te, române!", pe o melodie pe care tot poetul ar fi dat-o. Ipoteza că Andrei Mureşanu ar fi şi autorul melodiei este susţinută şi de compozitorul Iacob Mureşianu. El mai spune că melodia ar fi fost armonizată de „un muzic boem la dorinţa autorului".
Potrivit Articolului 12, alineatul 3, din Constituţia statului român, "Deşteaptă-te, române!" a devenit Imn Naţional, cu versurile strofelor 1, 2, 4, şi 11. Data de 29 iulie a fost proclamată, în conformitate cu Legea nr. 99/1998, Ziua Imnului Naţional al României - "Deşteaptă-te române!".
