„Aşa cum a spus şi marele istoric Nicolae Iorga, pentru noi românii, Ion Pelivan este toată Basarabia. Viaţa şi activitatea lui Ion Pelivan este o istorie a Basarabiei, tot atât de tragică şi tot atât de zbuciumată”, afirmă Valeriu Pelivan, strănepot.

Ion Pelivan îşi are rădăcinile în comuna Răzeni, fostul judeţ Lăpuşna, una dintre cele mai vechi aşezări umane din Moldova.

„Strămoşii lui Ion Pelivan, atât şi strămoşii mei, au fost slujitori de biserică. În familie se vorbea despre Ion Pelivan, desigur că în şoaptă. Se vorbea în foarte puţine documente, fotografii, care nu s-au păstrat. Mai multe am aflat tocmai în anul II, III la Facultatea de istorie, în anii 80, dar şi această informaţie am primit-o din sursa care o aveam la studierea istoriei RSS Moldoveneşti, prin care Sfatului Ţării i se atribuia rolul de trădător. Desigur că principala figură era Ion Pelivan”, adaugă Valeriu Pelivan.

Ion Pelivan a jucat un rol esenţial în înfăptuirea unirii de la 27 martie, lucru menţionat şi de istorici.

„În acele condiţii foarte complicate, ianuarie-martie 1918, când a fost încercarea de a instaura puterea sovietică. Aici la Chişinău, prin acele trupe de soldaţi care se retrăgeau de pe frontul din România şi treceau prin Chişinău şi încercarea de a-i aresta pe cei din Sfatul Ţării, Ion Pelivan trece peste Prut, semnează actul de a instaura ordinea cu ajutorul armatei române, pe teritoriul Basarabiei, care era unica şansă de a instaura această ordine. Iar ceea ce s-a întâmplat la 27 martie eu cred că este un act logic şi firesc, este un act progresist, de unire a aceluiaşi popor”, spune Valeriu Pelivan.

„Această perioadă a fost una foarte benefică pentru Basarabia şi pentru basarabeni. Noi, datorită acestui fapt, am evitat războiul civil din Rusia, care a dus sute şi mii de vieţi omeneşti. A fost evitată foamea din 1932, de care cei de peste Nistru au suferit. Nu mai vorbesc de apogeul represiunilor staliniste 1937-1939, care populaţia de peste Nistru a suportat-o, iar urmările au fost în fiecare familie de moldoveni de peste Nistru”.

Contribuţia lui Ion Pelivan la promovarea românismului în Basarabia a fost considerabilă, susţin istoricii. Numele lui este plasat alături de alte personalităţi din acea perioadă, Ion Inculeţ şi Pantelimon Halippa.

„Pantelimon Halippa a fost omul care şi-a păstrat această detentă, de altfel ca şi Ion Pelivan, pentru că ei au colaborat împreună la cele mai importante acţiuni de românism care s-au întâmplat în Basarabia. Atât la crearea ziarului Basarabia, atât la crearea ziarului Cuvânt Moldovenesc, inclusiv la crearea Partidului Moldovenesc, în 1917, prima formaţiune politică. Această sinergie care s-a creat la începutul anului 1918 între aceşti lideri politici a fost ceea ce a garantat un consens al elitelor asupra necesităţii de a proclama şi realiza unirea”, relatează Octavian Ţîcu, istoric.

„Au fost aclamaţii, fără îndoială. Aclamaţii foarte multe, chiar citim în memoriile lui Marghiloman că atunci când au ieşit ei de la şedinţă, a fost aclamat el, a fost aclamat Stere şi Pelivan. Nu ştim de ce Pelivan, pentru că nu avem o informaţie foarte detaliată din procesul verbal. Probabil că a ţinut o cuvântare impresionantă, foarte frumoasă, cum obişnuia să facă Pelivan întotdeauna”; susţine Ion Ţurcanu, istoric.

Ion Pelivan a rămas în memoria basarabenilor ca un simbol al reîntregirii neamului românesc.

„Pentru mine personal, pentru familia mea, pentru mulţi prieteni, este o speranţă de unificare cel puţin spirituală, culturală, ideologică cu tot neamul românesc”, punctează Valeriu Pelivan.

Ion Pelivan s-a stins din viaţă la 25 ianuarie 1954, în închisoarea Sighet. O stradă din sectorul Buiucani din Chişinău a fost denumită în cinstea lui, iar liceul teoretic din satul în care s-a născut, Răzeni, Ialoveni, îi poartă numele.