La începutul anului 1917, în Basarabia ca şi în întreg Imperiul Ţarist, se încearcă a fi consolidate forţele revoluţionarilor. Guvernul de la Petrograd nu poate ţine în frâie întregul stat, iar această luptă se răsfrânge şi asupra Basarabiei, care era periferia imperiului.
Din cauza primului Război Mondial, teritoriul Basarabiei devine un mare depozit pentru frontul în care luptau armatele române şi ruse.
Decretul lui Lenin „Pace şi pământ” a creat o adevărată turbulenţă pe front, militarii ruşi părăsind în masă unităţile militare s-au pornit înapoi spre casă. Pe drum aceştia erau nevoiţi să treacă prin Basarabia. Atunci începe o adevărată teroare pentru basarabeni, deoarece pe lângă furturi şi distrugeri liderii militari deposedau populaţia de bunuri şi pământuri.
În condiţiile dezordinii de nestăpânit, Consiliul Directorilor decide să ceară ajutorul armatei române. După mai multe apeluri primite cu prudenţă la Bucureşti, guvernul Brătianu a decis să trimită peste Prut două divizii de infanterie şi două de cavalerie, pentru restabilirea ordinii, protejarea populaţiei, apărarea căilor de comunicaţie şi a depozitelor, cu menţiunea că armata română fusese chemată prin comandamentul militar rus. La 13 ianuarie 1918, armata română, sub conducerea generalului Ernest Broşteanu, a intrat în Chişinău şi a restabilit ordinea.
Puterea sovietică, ignorând principiul autodeterminării pe care aparent îl susţinuse până atunci, a considerat acţiunea drept un act de agresiune pe propriul teritoriu, a rupt relaţiile diplomatice cu România şi a confiscat tezaurul României aflat atunci la Moscova.
Va urma... În episodul următor veţi face cunoştinţă cu membrii Sfatului Ţării şi principalii săi lideri.
Decretul lui Lenin „Pace şi pământ” a creat o adevărată turbulenţă pe front, militarii ruşi părăsind în masă unităţile militare s-au pornit înapoi spre casă. Pe drum aceştia erau nevoiţi să treacă prin Basarabia. Atunci începe o adevărată teroare pentru basarabeni, deoarece pe lângă furturi şi distrugeri liderii militari deposedau populaţia de bunuri şi pământuri.
În condiţiile dezordinii de nestăpânit, Consiliul Directorilor decide să ceară ajutorul armatei române. După mai multe apeluri primite cu prudenţă la Bucureşti, guvernul Brătianu a decis să trimită peste Prut două divizii de infanterie şi două de cavalerie, pentru restabilirea ordinii, protejarea populaţiei, apărarea căilor de comunicaţie şi a depozitelor, cu menţiunea că armata română fusese chemată prin comandamentul militar rus. La 13 ianuarie 1918, armata română, sub conducerea generalului Ernest Broşteanu, a intrat în Chişinău şi a restabilit ordinea.
Puterea sovietică, ignorând principiul autodeterminării pe care aparent îl susţinuse până atunci, a considerat acţiunea drept un act de agresiune pe propriul teritoriu, a rupt relaţiile diplomatice cu România şi a confiscat tezaurul României aflat atunci la Moscova.
Va urma... În episodul următor veţi face cunoştinţă cu membrii Sfatului Ţării şi principalii săi lideri.
Material realizat de Constantin Uzdriş, TVR MOLDOVA
