În fiecare an, la 17 mai, este marcată Ziua mondială de luptă împotriva hipertensiunii arteriale – boală cronică care se manifestă prin creșterea constantă a tensiunii arteriale peste valoarea de 140/90 mmHg. În lipsa tratamentului, hipertensiunea duce la complicații severe, precum accident vascular cerebral, infarct miocardic, insuficiență cardiacă, boală cronică de rinichi, avertizează medicii.
Anual, peste 10 milioane de vieți sunt pierdute din cauza hipertensiunii arteriale. La nivel global numărul de adulți cu vârsta cuprinsă între 30 și 79 de ani cu hipertensiune arterială a crescut de la 650 milioane la 1,28 miliarde în ultimii treizeci de ani, majoritatea (două treimi) trăind în țări cu venituri mici și medii.
Se estimează că 46% dintre adulții la nivel global nu cunosc, că suferă de HTA și doar 1 din 5 dintre ei (21%) își mențin sub control tensiunea arterială.
În Republica Moldova, potrivit Studiului prevalența factorilor de risc pentru bolile netransmisibile (STEPS, 2021), 34,8% de adulți de 18 – 69 ani au fost depistați cu valori ai tensiunii arteriale crescute (TA sistolică ≥140 și/sau TA diastolică ≥90 mmHg) sau au menționat, că se află sub medicație pentru HTA (34,4% femei și 35,2% bărbați). Și doar, 13,4% dintre ei își mențin hipertensiunea arterială sub control.
Factorii de risc ai HTA sunt divizați în două grupuri: factori de risc care nu pot fi modificați, cum ar fi: vârsta, eriditatea, rasa și factori de risc modificabili, care țin de comportament și stilul de viață, inclusiv: alimentația nesănătoasă, activitatea fizică insuficientă, consumul de tutun și alcool, obezitate.
Se estimează că circa 50% din totalul cazurile de HTA sunt condiționate de alimentația nesănătoasă (inclusiv 30% sunt atribuite consumul crescut de sare, iar 20% sunt legate de insuficiența consumului de fructe și legume); inactivitatea fizică este responsabilă de aproximativ 20% din totalul cazurile de hipertensiune arterială; obezitatea (cauzată de excesul caloric alimentar și lipsa de activitate), este responsabilă de aproximativ 30% din cazurile de hipertensiune arterială; consumului excesiv de alcool i se atribuie 3% din totalul cazurilor de HTA.
Potrivit Ministerului Sănătății, în Republica Moldova persoanele cu hipertensiune beneficiază gratuit de asistență medicală, în cadrul instituțiilor medico-sanitare publice, dar și de mai multe medicamente compensate, prescrise de medici.
Un departament specializat în diagnosticarea hipertensiunii arteriale și selectarea tacticii de tratament are Institutul de Cardiologie, unde pacienții sunt spitalizați în cazul urgențelor hipertensive, dar și planificat.
La majoritatea pacienților hipertensiunea arterială apare odată cu înaintarea în vârsta. Boala nu poate fi tratată definitiv, dar poate fi controlată prin administrarea cu regularitate și pe tot parcursul vieții a preparatelor antihipertensive, prescrise de medicul de familie sau medicul cardiolog.
„În ultimii ani se observă o tendință de „întinerire” a pacienților cu hipertensiune arterială, în special din cauza unui stil de viață dezechilibrat. Excluderea factorilor de risc, mă refer la cei modificabili, este intervenția de bază în hipertensiunea arterială. Din aceștia fac parte stresul, inactivitatea fizică, fumatul, consumul de alimente grase, de sare în exces, dar și alcool. Eliminarea acestor factori de risc poate preveni apariția hipertensiunii arteriale, iar la pacienți hipertensivi reduce valorile tensionale și, respectiv, cantitatea medicamentelor administrate pentru controlul acestora”, susține Anna Moiseeva, medic cardiolog, doctor în științe medicale, la Institutul de Cardiologie
Deseori, prezența hipertensiunii arteriale nu este însoțită de simptome, iar din acest motiv este numită „ucigașul silențios”. În alte cazuri persoanele au dureri de cap, amețeli, dereglări de vedere, iar pentru depistarea precoce a hipertensiunii se recomandă automonitorizarea tensiunii arteriale la domiciliu și controlul medical anual.
„Fiecare acum trebuie să aibă acasă un tensiometru, dar și să știe că este important de adresat la timp la medic”, spune Maria Nichitici, o pacientă de 59 de ani, internată cu urgență hipertensivă la Institutul de Cardiologie. „Am hipertensiune de mai mulți ani, dar credeam că este o durere de cap care va trece, nu știam cauza, nu mergeam la medic, iar starea s-a tot agravat. Acum mă strădui să urmez fără întrerupere tratamentul și să mănânc verdețuri, fructe, legume, ca să mă simt mai bine”.
Menținerea valorilor tensionale majorate un timp îndelungat are un impact negativ asupra întregului organism, în special asupra creierului, inimii, rinichilor și ochilor.
Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Sănătate Publică, sub supravegherea medicilor, la sfârșitul anului 2022, erau 593 541 de persoane cu hipertensiune arterială.
